PsihoLogice: pastile de psihologie

Dintotdeauna oamenii au fost fascinați de lumea ireală, neverosimilă, chiar absurdă, care li s-a dezvăluit în vis. Dorința de a risipi incertitudinile referitoare la viitor a atribuit viselor calitatea de mesaje de la entități spirituale, poate chiar de la Dumnezeu, prin ni se dezvăluie, de multe ori codificat, ceea ce ni se va întâmpla. Preoți și filosofi, medici și psihologi au încercat, de-a lungul istoriei să deslușească misterul viselor. Dar, ce știm noi în prezent despre vise? Visul reprezintă o succesiune involuntară de imagini, sunete, emoții sau gânduri care survin în timpul somnului, mai ales în cazul tipului de somn în care ochii se mișcă (somn paradoxal). Conținutul viselor este reprezentat dintr-un amestec de fragmente din experiența noastră de viață și reflectă, în special, ceea ce ne-a făcut să ne simțim rău sau bine de-a lungul timpului (întâmplări, îngrijorări, preocupări, felul în care interpretăm evenimentele). Ele sunt trăite în majoritatea simțurilor dar,

Majoritatea am citit ori am auzit despre atacurile de panică, am fost martori la ele, sau chiar le-am trăit (aproximativ 23% dintre oameni au, după estimările specialiștilor, cel puțin un atac de panică, asociat sau nu alte probleme, în timpul vieții.) Ce sunt atacurile de panică, cum se manifestă și de ce acestea apar, sunt întrebări la care încercăm să răspundem în rândurile care urmează. Cei foarte grăbiți pot găsi, la finalul articolului, un videoclip în care se găsesc câteva răspunsuri la aceste întrebări. Anxietate și frică Frica reprezintă răspunsul emoțional la un pericol iminent, real sau presupus, în timp ce anxietatea constă în anticiparea unui pericol. Evident, aceste două stări se suprapun dar sunt și diferite: - frica este o reacție la un pericol imediat , fiind însoțită de o pregătire rapidă a corpului pentru reacția de luptă sau de fugă și de comportamente de salvare; - anxietatea se asociază cu tensiune musculară cu tensiune musculară și vigilență, prec

Activare fond muzical Biblia nu lasă să se înțeleagă că spiritualitatea ne vindecă de problemele de sănătate, în general, sau de problemele de sănătate mintală, în particular, dar ne oferă o serie de modalități de menținere a bunăstării psihice și de prevenire a tulburărilor mintale.  Câteva dintre acestea sunt fiind prezentate în continuare: puterea iertării (despre care am mai discutat, aici ), atitudinea optimistă, necesitatea repaosului și îndemnul la confruntarea cu temerile, în locul evitării acestora. Valori: iertare și compasiune Iertarea și compasiunea pentru slăbiciunilor noastre și ale celorlalți sunt valori importante ale creștinismului („ ... fiți buni între voi și milostivi, iertând unul altuia ...” - Epistola către Efeseni a Sfântului Apostol Pavel), dar și elemente esențiale ale psihoterapiei prin acceptare și angajament, una dintre noile forme, fundamentată științific, a psihoterapiei cognitiv-comportamentale. Compasiunea ameliorează, în special, problemele

Activare fond muzical   Într-un alt articol prezentam o perspectiva psihologică asupra iertării, care este diferită într-o oarecare măsură de cea religioasă. Totuși, psihologia și spiritualitatea sau religiozitatea nu se exclud, ci pot fi îmbinate în beneficiul persoanelor care caută starea de bine. Psihoterapia este un domeniu interdisciplinar, situat la granița dintre medicină și psihologie care își propune ameliorarea tulburărilor emoționale și comportamentale prin metode științifice. Principalele fundamente clinice și teoretice au fost dezvoltate în secolul al XX-lea și, cu rare excepții, au existat legături minime între practica psihoterapiei, pe de o parte, și religie și spiritualitate, pe de altă parte. De altfel, două figuri marcante ale psihoterapiei, Sigmund Freud și Albert Ellis au avut viziuni negative asupra religiei. Freud aprecia că religia este „o nevroză obsesională universală” iar Ellis afirma că toate formele convingerilor religioase sunt patologice

Activare fond muzical  Ni se pare firesc să abordăm iertarea din perspectivă religioasă sau filosofică, să ne străduim să aflăm dacă aceasta este morală sau rațională. În dreptul civil întâlnim ”iertarea de datorie” iar în cel penal „retragerea plângerii” sau ”împăcarea părților” care implică o oarecare doză de iertare. Să nu uităm grațierea sau amnistia... Suntem mai puțin obișnuiți să privim iertarea ca o pe decizie conștientă  de a renunța la sentimentele de furie sau ostilitate față de cineva care a comis o greșeală, obținând, în schimb, liniște sufletească. Este firesc să ne simțim răniți atunci când percepem o ofensă la adresa noastră, a familiei sau a prietenilor apropiați, când sunt rostite lucruri care contravin principiilor noastre etice sau morale sau atunci când ne sunt desconsiderate convingerile sau identitatea. Cel mai tare ne simțim lezați de infidelitatea partenerului. Iertarea nu înseamnă a ignora sau a uita aceste insulte, ci înseamnă conștientizarea acest

Activare fond muzical   Despre o persoană îndrăgostită spunem, în limbajul de zi cu zi că „e cu capul în nori” iar psihiatrii au intenționat să includă dragostea printre tulburările psihice care necesită atenție specializată. Asta pentru că cei care se îndrăgostesc sunt, cel puțin în   primele zilei ale relației , zăpăciți, iraționali sau chiar ridicoli; adesea devin nervoși și instabili emoțional. Ce se întâmplă în creier când ne îndrăgostim? Tehnicile avansate de scanare a creierului (ex. imagistica prin rezonanță magnetică) au relevat că, atunci este privită fotografia persoanei iubite, anumite zone din creier se activează dar, cele mai multe, și în special cele care sunt responsabile de comportamentul rațional (sunt inhibate emoțiile negative în general și reacțiile de frică în special, empatia și raționamentul logic), sunt dezactivate. Așa se explică de ce îndrăgostiții sunt mereu fericiți și nepăsători la ceea ce ar putea merge rău. Și, din păcate sau nu, iau în conti

Activare fond muzical    În ultima perioadă am fost asaltați cu știri despre riscul pe care îl reprezintă, pentru integritatea fizică a copiilor și adolescenților, jocul online „Balena Albastră”. Participarea la joc presupune angajamentul celui implicat că, timp de 50 zile, va urma instrucțiunile unui îndrumător, rezolvând sarcinile trasate de acesta – de la acte de auto-vătămare la ascultarea anumitor melodii. Jucătorul „câștigă” prin îndeplinirea ultimei sarcini, sinuciderea. Balena albastră, o problemă reală în România? Presa a creat vâlvă în jurul acestui joc, ajungându-se în situația în care se pune problema că acesta reprezintă o problemă de siguranță națională, propagarea sa fiind rezultatul unor atacuri cibernetice iar Serviciul Român de Informații ar trebui să intervină pentru controlul acestora. Se apreciază că la discuții ar trebui să participe și Ministerul de Interne și cel al Justiției. Nimic despre educație, nimic despre sănătate. Oare cum stau, de fapt, lucru